Scrisoare de An Nou

A mai trecut un an din lungul sir al vietilor noastre. Momente ca acestea ne aduc aminte ca timpul trece mult prea repede printre degetele noastre muritoare si ne coplesteste gandul ca poate acesta va fi cel din urma. Privim cu teama spre un viitor atat de incert si indraznim sa credem ca va fi mai bine...Ne va astepta ceva mult mai bun, va veni momentul de implinire si pentru visele, iubirile si dorintele noastre imposibile. Va rasari soarele si la fereastra noastra batuta de ploi si viscole aprige. Poate ca va fi asa sau poate ca nu...!
Pana la urmatorul moment de realitate eu va doresc sa fiti asa cum frumos spunea Alexandru Vlahuta.

Scrisoare adresata de Alexandru Vlahuta fiicei sale Margareta

Sa traiesti Mimilica draga, sa fii buna, sa fii buna, pentru ca sa poti fi fericita. Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru ca mai intai nu pot fi iubiti si-al doilea... al doilea, de! norocul si celelalte , care se aseamana cu el, vin de-afara, de la oameni, de la imprejurari, asupra carora n-ai nici o stapanire si nici o putere, pe cand fericirea, adevarata fericire in tine rasare si-n tine infloreste si leaga rod, cand ti-ai pregatit sufletul pentru el. Si pregatirea asta e opera de fiecare clipa - cand pierzi rabdarea, imprastii tot ce-ai insirat si iar trebuie s-o iei de la inceput. De aceea si vezi asa de putini oameni fericiti... Atatia cati merita.
A, daca nu ne-am iubi pe noi fara masura, daca n-am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate ori am mintit sau ne-am surprins asupra unei rautati ori asupra unei fapte urate, daca, in sfarsit, ne-am examina mai des si mai cu nepartinire (lesne-i de zis!), am ajunge sa razuim din noi partea aceea de prostie fudula, de rautate si de necinste murdara din care se'ngroasa dobitocul ce se lafaieste in nobila noastra faptura. Se stie ca durerea e un minunat sfatuitor. Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora.
Eu am mare incredere in vointa ta. Ramane sa stii doar ce vrei. Si vad c-ai inceput sa stii si asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai inceput sa te observi, sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti singura drumul cel adevarat!
Asa, Mimilica draga, cearta-te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii si suflet larg cu cei rai.! Fa-te mica, fa-te neinsemnata de cate ori desertaciunea te indeamna sa strigi: ''Uitati-va la mine!''. Dar mai ales as vrea sa scriu de-a dreptul in sufletul tau aceasta: Sa nu faci o fapta a carei amintire te-ar putea face vreodata sa rosesti.Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici multumire mai deplina ca o constiinta curata.
Pastreaza scrisoarea asta. Cand vei fi de 50 de ani, ai s-o intelegi mai bine. Sa dea Dumnezeu s-o citesti si atunci cu sufletul senin de azi.

Te imbratiseaza cu drag,
A. Vlahuta

Cand ai implinit saptesprezece ani.